Foto: din surse deschise
În prezent, deșerturile acoperă aproximativ 20 % din suprafața Pământului
Știați că vastul deșert Sahara a fost cândva o câmpie luxuriantă și verde! În ultimele 8 milioane de ani, acesta a trecut prin așa-numita „înverzire” de sute de ori, astfel încât nu poate fi exclus faptul că astfel de procese pot afecta și alte deșerturi.
Acest lucru ridică întrebarea: ce s-ar întâmpla cu Pământul dacă toate deșerturile sale ar trece printr-un alt ciclu de astfel de înverzire? Resursa Grunge ne spune care ar fi consecințele dispariției tuturor deșerturilor de pe planetă.
Circulația aerului pe planetă s-ar schimba dramatic
În prezent, deșerturile ocupă aproximativ 20 % din suprafața Pământului. Multe dintre ele sunt situate la o latitudine de 30-50 de grade. La ecuator, lumina soarelui cade cel mai direct pe planetă și încălzește aerul, care apoi se ridică. Acesta începe apoi să se răcească și își pierde capacitatea de a reține multă apă, ceea ce duce la precipitații.
Dar aerul, care este deja mult mai rece și mai uscat, își continuă mișcarea spre regiunile deșertice. Când ajunge în aceste zone, se încălzește din nou.
Atunci când locuri precum Sahara aveau mult mai multă vegetație, ploile musonice sezoniere erau nu numai mai răspândite, ci și mai intense. Prin urmare, o serie de regiuni ar fi putut experimenta aceste fenomene.
De asemenea, s-a constatat că praful în suspensie din Sahara suprimă unele furtuni atlantice. În lipsa acestuia, probabil că s-ar fi produs furtuni mai intense sau mai frecvente.
Ecosisteme întregi vor fi pierdute
Deșerturile pot fi medii dure, dar conțin și ecosisteme unice care ar fi pur și simplu imposibil de recreat în altă parte. Dacă deșerturile ar fi ecologizate, aceste ecosisteme s-ar confrunta cu provocări.
„În antichitate, animalele care prosperau în Sahara erau radical diferite de locuitorii moderni ai deșertului. Cercetările arheologice din Niger, o țară din Africa de Vest, arată că crocodili, hipopotami, girafe și elefanți, precum și oameni, au trăit cândva în Gobero Saharian. Deși oamenii încă trăiesc în unele părți ale Saharei, cu siguranță nu veți vedea hipopotami care se plimbă în voie”, se arată în material.
De asemenea, deșerturile mari pot acționa ca bariere pentru alte specii, mai puțin adaptabile.
Populațiile de animale se vor schimba
Odată cu apariția „deșerturilor verzi”, unele animale vor trebui să sufere adaptări majore pentru a supraviețui. De exemplu, feniculul, care se găsește în deșerturile din nordul Africii și în unele părți ale Peninsulei Sinai și ale Peninsulei Arabice, are urechi uriașe care îl ajută să scape de căldura corporală în exces. În același timp, labele sale blănoase sunt bine adaptate pentru a se deplasa pe nisipul fierbinte și mișcător. Autorii sugerează, totuși, că înverzirea deșertului nu va duce neapărat la dispariția acestei specii.
Varanii care trăiesc în apropierea deșerturilor nu ar avea, probabil, nicio problemă în a se muta în Sahara verde, asemănătoare savanei.
Deșerturile sunt legate de schimbările climatice majore
Cercetările sugerează că cel puțin unele deșerturi mari pot acționa ca rezervoare de carbon care rețin dioxidul de carbon, care altfel ar fi un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea planetei. Cu toate acestea, se pare că savanele precum străvechea „Sahara verde” pot, de asemenea, să dețină cantități semnificative de carbon, scrie sursa.
Este cunoscut faptul că atât Arctica, cât și Antarctica sunt considerate deșerturi, deoarece primesc foarte puține precipitații. Cu toate acestea, ele conțin mase uriașe de gheață și curenți care au un efect complex asupra circulației aerului și asupra tiparelor meteorologice globale.
Oamenii de știință observă că o creștere a CO2 atmosferic datorată topirii permafrostului din tundra arctică cu precipitații foarte scăzute ar putea duce la creșteri și mai intense ale temperaturilor globale.
Observații:
